Ofuri de poet...

Azi suntem mult prea ocupati
Sa alergam la serviciu,
sa platim facturi; sa facem orice altceva , inafara de a sta.
Cuvintele se pierd incat ajungem sa folosim termeni ca "mz", "cf", "dc" si multe alte prescurtari.Ziarele sunt citite in format electronic,
oamenii avand la dispozitie vesnicul internet.




de carti nu mai zic, prefer sa tac.
Ele sunt uitate , deja fiind obiecte-
antice.
Cartea este unul dintre cele mai frumoase lucruri,
iar mirosul filelor tiparite, reinvie o
atmosfera de
mirific.
Anii trec necrutatori, dar
parfumul mirosului de praf, devine
din ce in ce mai puternic;
miros inconfundabil , chiar.

Cand scrii nu ai nevoie de averi, ci doar de un colt de masa , o bucata de hartie si un condei. Iti lasi imaginatie sa zboare alaturi de vise si idei
ganduri si emotii.
Si se asterne gratios- asemeni unui fulg de nea, pe bucata
de hartie.
Urcand o treapta a imaginatie si una a creatiei, te lasi purtat de o mireasma poetica.

Lucrul esential si chiar
vital unui poet
este
muza.
Pentru Eminescu muza a fost natura si iubirea. Dar de ce?
De ce nu am putea trece la un nou nivel, la un alt capitol?
....................................................................................
Fum de tigara , dans in ploaie -vazut mai bine -n doi.
sange ce curge far-ncetare de pe ale ei maini.
alcool ce te-mbarbateaza, dar pe zi ce trece mai tare te inraiaza.
acorduri de chitara in armonie de iubire.
Pahar de alcool,
uitat la pe noptiera.


....................................................................................
Ofuri de poet exista la orice pas
cuvinte ce se pierd exista
peste tot.

Aurolaci drogati , cu pungi in mana,
alearga peste tot.
Copchile fara minti ce venele isi taie
din placere sau - iubire...poate.
Betivi inconstienti
ce dorm in santuri.
Copchii ce nu stiu sa-si streaga
mucii de la nas , dar stiu-

sa tina-n mana tigara ce e pe cale sa-i omoare.


Copchile mult prea ocupate,
de cinci baieti o data, folosind
expresii verbale-
venite din abis.

Atatea griji de poet .....pentru ce?
pentru a ne vindeca,
pentru a scapa lumea de
profan.