You are my hero.....

Când soarele îmi ardea fiecare părticică a corpului meu destul de destrămat şi verbina îmi distrugea sufletul , tu ai venit şi m-ai salvat cu un singur sărut.

Înţeleg că eşti eroul meu, mi-ai salvat viaţa şi îţi sunt datoare, dar te rog cu disperare nu îmi umili şi ultima parte de a inimii pură, ce te adăposteşte pe tine, un munte de om. Destin există doar în afecţiune căci în ea se merită să rişti totul.

De-a lungul celor 160 de ani de existenţă în spaţiul infinitului abstract am învăţat că minciuna nu ofera nici o satisfacţie , de aceea aş prefera să fii cât se poate de sincer cu sufletul meu.

Imposibil.Nu ştiu ce e cu mine , dar faptele tale mă dau peste cap complet şi-mi întorc stomacul pe dos , făcând fluturaşii să se transforme în gândaci.

Sunt confuză ; deşi vreau să mă joc şi să descopăr marea de necunoscut din ochii tăi , îmi este teamă că mă vei părăsi atunci când voi întinde mâna şi voi striga cu disperare "saveee mee!" ; îţi vei aranja părul şi vei pleca spre o altă fericire , spre o altă atitudine şi spontaneitate, scăpând de mine ...cea cu care te-ai pricopsit fără să vrei.

Până acum te-am rugat cu disperare să încetezi să te mai joci cu mine, iar acum am ajuns la stadiul de implorare!

De nu-mi vei asculta cuvintele atunci:

Picioarele să-ţi cadă.

Inima să-ţi putrezească.

Faţa să-ţi îmbătrânească .

Sufetul să-ţi moară.

Buzele să-ţi piară.

Iubirea-mi să te omoare!

For: M.

şi pentru Ştefan!